Se afișează postările cu eticheta victoriei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta victoriei. Afișați toate postările

10 ianuarie 2013

Bombardarea Bucurestiului - 1944 - Ep. 3


Episodul 1 din seria de articole Bombardarea Bucureștiului 1944 îl găsiți aici.


2.  Palatul Universității 
- mai multe despre fronton pe armyuser.blogspot.ro

3. Palatul Universității
- bucăți din frontonul distrus se găsesc la Muzeul de Arta Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck 

4. Palatul Universității

5. Palatul Universității

6. Restaurant Capşa - 14 Aprilie 1944

7. Restaurant Capsa - 14 Aprilie 1944

8. Stanga: Hotel Splendid - Dreapta: Athenee Palace
15 April 1944

9. Athenee Palace

10. Hotel Splendid - Athenee Palace

11. Calea Victoriei

12. Calea Victoriei

13. Expoziția Transnistria - mai multe pe armyuser

14. Expoziția Transnistria

15. Zona Expoziția Transnistria

16.  Zona Expoziția Transnistria

17. Institutul dr. Ion C. Cantacuzino

18. Institutul Cantacuzino

19. Institutul Cantacuzino


Mai multe informații si imagini găsiți pe art-historia.blogspot.ro

Imagini Willy Pragher via landesarchiv-bw.de
alte imagini pe culture.gouv.fr

19 noiembrie 2012

Bdul Elisabeta 1925 - Cinema Trianon (Bucuresti)


Am găsit pe pagina Cartofilie Românească o poză interesantă având descrierea Berăria "La Calul Bălan" - Trianon - aproximativ 1925.

1. - La Calul Bălan - Trianon - tricotaje, mode, confectiuni alb..  - 1925

Zona unde a fost făcută îmi părea cunoscută, mai ales după ce m-am documentat pentru aplicația Android București Calea Victoriei, zona bdul Elisabeta - Calea Victoriei.

Clădirea este bogat ornamentată, expunând pe fronton un grup de statui după model antic și îngerași care susţin inscripţia "ANR Anul 1884 ANR", 1884 probabil fiind anul construcţiei casei pe Bulevardul Belvedere.

Iată o imagine din zilele noastre via Google Maps, eu zic ca este aceeași clădire, nu ?

2. - Bdul Elisabeta via google maps 2012

În imobilul lipit de Palatul Cercului Militar Naţional, la nr. 2-6, funcționa Cinematograful București (Trianon) care făcea parte din înlănțuirea de cinematografe de pe Bulevardul Regina Elisabeta (fost Belvedere, 6 Martie, Gheorghe Gheorghiu Dej, Republicii): Cinematograful Bulevard, Capitol, Festival (fost "Regal"), Lumina (care sunt despărţite doar de un perete) și București iar peste drum Cinematograful Corso (fost Victoria), singurul care mai funcţionează și astăzi.

3. - Cinema Trianon, Forum, Bizantin

Cinematograful București a fost desfiinţat, 2004 fiind ultimul an în care s-au mai rulat aici producții cinematografice.

4. - Bd. Elisabeta (6 Martie) - 1960
Cinema Icfrimu, Timpuri Noi

5. - Cinema Capitol, Arpa

5b. - Cinema Bulevard Palace, Teatrul Cinema Capitol 
- Film Femeia in Luna (1929) - Willy Fritsch via flickr/narcis_gabriel

Câteva reclame cu cinematograful Trianon:

6. - Ritz si Trianon - Vipera - Merlene Dietrich, Jean Gabin
via Reclame Vechi Romanesti

7. - Trianon - Prietena de Ocazie - Puiu Calinescu, Dina Micle si Sorina Mantua
via Reclame Vechi Romanesti

Aşa cum se observă în pozele de mai jos, existau statui și pe Primăria sectorului 5 (fost Palatul Eforiei Spitalelor Civile) și pe Cinematograful Capitol:

8. - Bd. Elisabeta 1904
- TH. RADIV ..Baile Eforie, Beraria ..

9. - 1918

10. - 1930

11. - 1979

12. - 

13. - 

14. - 

15. - 

16. - 


Informații despre aplicațiile Android - Bucureşti Calea Victoriei şi Bucureşti Centrul Vechi găsiţi pe turistinbucuresti.


via zf.roCartofilie Românească
mai multe pe catherinecrossroad.wordpress.combucurestiulmeu.ro.

16 august 2012

Teatrul National


Pe la 1800, pe Calea Victoriei mai exact pe locul Hotelului Novotel de astazi, a fost ridicat hanul Filaret care puarta numele ctitorului său, episcopul și mai târziu mitropolitul Filaret (1753- 1760). Hanul a fost afectat de cutremurul din 1838 așa că a fost demolat în 1844, dorindu-se iniţial amenajarea unei pieţe obștești (parc) conform planului urbanistic pentru înfrumuseţarea Bucureștiului întocmit de generalul Kiseleff, însă s-a renunţat la această idee.
În 1840, "Obșteasca Adunare" propune domnitorului Alexandru Ghica (1766- 1768) un proiect pentru construcţia Teatrului Naţional cu cheltuiala statului, proiect aprobat în iunie 1840 și reanalizat de domnitorul Gheorghe Bibescu care stabilește noua locaţie: fostul han Filaret, aflat într-o zonă bună a capitalei, la mijlocul Podului Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei). 
Teatrul cel Mare a fost construit între anii 1847- 1852 după planurile elaborate de arhitecţii Xavier Villacrosse, Balsano și Iacob Melik iar construcţia a fost încredinţată arh. vienez Josef A. Hefft, asistat de Karl Hartl, arhitectul orașului Ploiești și împodobită cu decoraţiuni interioare realizate de germanul Mühldörfer.
Lucrările de construcţie sunt întrerupe de evenimentele revoluţionare din iunie 1848 și reluate în august 1849, după instalarea pe tron a domnitorului Barbu Știrbei, teatrul fiind inaugurat la 31 decembrie 1852.
În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiţă care a fost înlocuit cu gaz și apoi cu lumină electrică. 
Istoria teatrului bucureștean începe cu prima sală de spectacole "Teatrul de la Cișmeaua Roșie" înfiinţat pe la 1818 de Domniţa Ralu, fiica lui Vodă Caragea (domn între 1812- 1818), unde se jucau piese în limba greacă. 
Primele spectacole în limba română au avut loc la școala de la Sf. Sava cu ajutorul lui Heliade Rădulescu, a lui Ion Câmpineanu și a lui Constantin Aristia. Spectacolele de teatru au avut loc și în sala Slătineanu - Momolo, prin străduinţele lui Costache Caragiale și Heliade Rădulescu. 
La piesele jucate aici a asistat de multe ori și Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite.
Mai târziu, în 1864, prim- ministrul Mihail Kogălniceanu a hotărât ca lăcașul de cultură să devină instituţie naţională iar în 1875, în timpul domniei regelui Carol I, Alexandru Odobescu, directorul de atunci, a pus pe frontispiciul clădirii denumirea "Teatru Naţional". 
Pe scena Teatrului Naţional au prins viaţă piese de referinţă din literatura română, printre autori numărându-se Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Tudor Mușatescu sau Camil Petrescu.
Printre primii actori ai teatrului românesc se numărau Matei Millo, Aristizza Romanescu, Constantin I. Nottara, Iancu Brezeanu, Agata Bârsescu, Lucia Sturdza Bulandra, Costache Caragiale.
În anul 1862, Piaţa Mare a Teatrului a fost pentru prima dată pavată cu piatră cubică importată din Belgia iar în 1867 se inaugurează primul trotuar din București care se întindea pe Podul Mogoșoaiei de la Casele Slătineanu (azi Casa Capșa), prin Piaţa Teatrului până la Gradina Episcopiei (azi Ateneul Român și parcul din faţă), ziaristul Marsillac spunând că a fost un progres imens căci "înainte nu puteai ieși decât cu trăsura așa că încep plimbările pe jos și vizitele simple în costum de plimbare".

Teatrul National - 1929
- cu inscriptiile Good Year, Chlorodont, Fly Toy, Mott, Restaurantul Parcului Bufet Sosea, .. Cehoslovaca

La 100 de ani de la construcţie, în urma cutremurului din 1940, clădirea este avariata dar nu foarte grav iar teatrul este reparat, zidurile scenei au fost integral refăcute din beton armat și fisurile din celelalte ziduri au fost consolidate însă pe 24 august 1944, clădirea a fost avariată de bombardamentele aviaţiei germane, care ţinteau Palatul Telefoanelor. Deși pagubele nu erau foarte mari și se putea reconstrui, Teatrul Naţional a fost demolat la cererea regimului comunist deoarece era considerat o reminiscenţă a regimului "burghezo- moșieresc" și al monarhiei.
Ca instituţie, Teatrul Naţional a continuat să funcţioneze în sălile Comedia (Majestic), Studio din Piaţa Amzei, dar și în sălile de festivităţi ale Cercului Militar Central și ale liceelor "Sfântul Sava" și "Matei Basarab".
Terenul fostului Teatru cel Mare a rămas multă vreme viran, iar după 1990 s-a construit aici Hotelul Novotel a cărui intrare reproduce cu fidelitate faţada fostului Teatru Naţional.
Clădirea fostul Teatru Naţional apare pe bancnota de 100 Ron.

via delcampe.net

mai multe pe wikipedia.orgrezistenta.net

6 iulie 2012

Hotel Luvru, azi Hotel Capitol

Calea Victoriei cu Hotelul Luvru (azi Hotel Capitol), în stânga este Restaurantul Modern și Palatul Cercului Militar Național iar în dreapta este Casa Capșa - link google maps.

1. - 

2. - Piața Sărindar 1905

Hotelul Luvru a devenit cunoscut în anul 1935 când belgianul Haitz a deschis la parter vestita Caffe Royal. În 1945, restaurantul lui Haitz s-a închis, iar după o perioadă de reparaţii, în 1976, a fost înfiinţat Hotel Restaurant Capitol.

3. - 

4. - 


Lângă Hotelul Capitol a existat Restaurantul Modern, frecventat în special de deputaţii ţărăniști dar și de filozofii Petre Ţuţea, Mircea Eliade, Emil Cioran, scriitorul Cezar Petrescu, pictorii Camil Ressu și Nicolae Dărăscu, memorialistul Vintilă Rusu- Sirianu sau sculptorul Constantin Brâncuși.
La Restaurantul Modern cânta și Grigoraș Dinicu (1889- 1949), violonist și compozitor român de origine romă, unde era ascultat de dirijorul și compozitorul Ionel Perlea (1900- 1970) și uneori de compozitorul George Enescu (1881- 1955).

5. - 

6. - 

În anul 1946, restaurantul Modern se închide fiind redeschis în 1954, complet renovat.
După 1957, în cadrul unor reciprocităţi, la Berlin (în partea R.D.G.) și în București, apar restaurante cu specific german și românesc, astfel, Restaurantul Modern devine Restaurantul Berlin.

7. -  Calea Victoriei 1935 - Ziarul Tempo, Zenith, Sampania Rhein

8. - Anunț: fur lastfuhrwerke verboten (de)

9. - 

10. - 

11. Banca Română de Comerț

via bucurestiulintrozi.rowikipedia.orgdelcampe.net